Sănătatea pisicilor

Stomatita la pisici: inflamația mucoasei bucale

Stomatita la pisici se referă la inflamația mucoasei bucale, caracterizată prin roșeață, durere și pierderea funcțiilor normale. Este adesea o afecțiune cronică care începe în gingii și se extinde treptat în alte zone ale mucoasei bucale, cunoscută și sub denumirea de gingivostomatită cronică feline, indicând inflamația pe termen lung a gingiilor și a gurii.

Această afecțiune afectează adesea mucoasa bucală caudală (partea din spate a gurii, în spatele premolarilor și molarilor) și poate implica faringită, caracterizată prin inflamarea faringelui. Toate aceste afecțiuni provoacă disconfort pisicii, manifestat prin simptome precum înghițire dureroasă, respirație urât mirositoare, gingii inflamate și sângerânde, refuz de mâncare și scădere în greutate.

Cauzele stomatitei la pisici

Diverse cauze pot duce la stomatita la pisici. Atunci când mucoasa bucală intră în contact cu numeroase substanțe iritante, potențiali alergeni și obiecte abrazive din alimente sau jucării, poate declanșa inflamația mucoasei bucale. Factori precum un răspuns imunitar slăbit, sistemul imunitar hiperactiv sau igiena dentară deficitară pot influența, de asemenea, progresia bolii.

Infecțiile bacteriene și virale, inclusiv calicivirusul felin (FCV) și herpesvirusul felin (FHV), sunt adesea asociate cu stomatita. În plus, bolile imunitare, iritațiile fizice, problemele metabolice și funcționarea compromisă a sistemului imunitar pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni.

Simptomele stomatitei la pisici

Simptomele stomatitei la pisici sunt variate și pot avea un impact semnificativ asupra bunăstării animalului de companie.

Manifestările clinice cheie includ:

Respirație urâtă (halitoză): Pisicile cu stomatită pot avea un miros neplăcut de respirație, adesea asociat cu infecții bucale.

Dificultatea de a mânca (disfagie): Durerea la înghițire poate duce la dificultăți în procesul de hrănire, cu posibile refuzuri alimentare.

Pofta de mancare redusa: Stomatita poate influența negativ apetitul pisicii, ducând la scăderea apetitului sau la refuzul total al hranei.

Salivație excesivă: Pisicile afectate pot prezenta salivație excesivă, manifestată prin umezirea excesivă a gurii.

Sângerări bucale: Inflamația mucoasei poate provoca sângerări gingivale, iar sângele poate fi vizibil în salivă sau pe hrana pisicii. Acest lucru poate indica stomatită la pisici, dar ar putea exista și alte cauze.

Lăbuțul la gură: În încercarea de a atenua durerea bucală, unele pisici pot să-și atingă gura sau să frece frecvent zona afectată cu labele din față.

Dureri bucale (în timpul examinării): Semne de durere pot fi observate în timpul unei examinări a gurii, iar pisica poate reacționa negativ la atingere.

Pierdere în greutate: Din cauza dificultăților de hrănire și a poftei de mâncare reduse, pisicile cu stomatită pot prezenta o pierdere semnificativă în greutate.

Aspect neîngrijit: Din cauza disconfortului și durerii, pisicile afectate își pot neglija igiena personală, prezentând un aspect neîngrijit și uneori blană mată.

Aspect roșu, umflat și dureros al țesutului bucal: În timpul examinării bucale, mucoasa care căptușește cavitatea bucală va prezenta o culoare roșie, umflare și durere. Pe această suprafață afectată pot apărea posibile ulcere.

Inflamația ganglionilor limfatici submandibulari (limfadenopatie): Acești ganglioni limfatici se pot inflama ca răspuns la infecții și inflamații în zona gurii.

În timp ce stomatita este mai frecventă la pisicile mai în vârstă, anumite rase precum Maine Coon, Siamese, Persian sau Abisinian pot dezvolta stomatită juvenilă, care afectează indivizii sub 3 ani.

Legate de:

Tratamentul stomatitei la pisici

Tratamentul stomatitei la pisici presupune adesea administrarea de antibiotice sau antifungice, igiena orală regulată, diete speciale și, în cazuri severe, extracția dinților afectați. Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat, este esențial ca pisica dumneavoastră să fie examinată de un medic veterinar. Stomatita la pisici nu trebuie ignorată, deoarece această afecțiune poate duce la complicații grave și poate afecta sănătatea generală a pisicii.

Tratamentul stomatitei la pisici este adesea similar cu cel al gingivitei și implică mai multe aspecte.

Administrarea medicamentelor: În cazul infecțiilor bacteriene sau virale, medicamentele prescrise precum antibioticele sau antiviralele de către medicul veterinar pot fi esențiale. Acestea ajută la combaterea agenților patogeni și la reducerea inflamației.

Igienă orală riguroasă: Periajul dentar regulat este crucial pentru gestionarea stomatitei. Pisicile pot fi predispuse la formarea plăcii bacteriene, iar igiena dentară deficitară poate agrava starea. Pot fi recomandate produse de igienă orală, cum ar fi pasta de dinți specială pentru pisici.

Extracție dentară: În cazurile severe, mai ales când inflamația persistă și afectează semnificativ gingiile, poate fi necesară extracția dinților afectați. Acest lucru poate elimina focarele de infecție și disconfortul asociat.

Dieta speciala: O dietă specială, cum ar fi hrana umedă sau hrana cu textură moale, poate fi recomandată pentru a facilita hrănirea pisicii și pentru a reduce iritația gurii.

Tratament antiinflamator: Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizii, pot fi prescrise pentru a reduce inflamația și a atenua durerea. Acestea pot fi administrate sub formă de injecții sau medicamente orale.

Monitorizare și îngrijire continuă: Stomatita poate fi o afecțiune cronică, iar monitorizarea continuă a sănătății pisicii este esențială. Vizitele regulate la medicul veterinar pentru examinări și ajustări ale tratamentului sunt importante pentru menținerea calității vieții pisicii.

Stomatita la pisici poate reprezenta o provocare atât pentru animal, cât și pentru proprietar. Cu un management adecvat, tratament medical și monitorizare regulată, calitatea vieții pisicii poate fi îmbunătățită. Este important să lucrați împreună cu medicul veterinar pentru a stabili un plan de tratament personalizat și pentru a asigura o viață sănătoasă și fericită pentru animalul dvs. de companie.

Soricel

Dacă reîncarnarea există, într-o viață viitoare, aș vrea să fiu propria mea pisică. A mea!

Articole similare

lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

Butonul înapoi la început